“Bea omul la suparare si la bucurie mare” si “Cine-a pus carciuma-n drum, ala n-a fost om nebun”, spun stravechi vorbe romanesti, pline de adevar si duh al intelepciunii populare. Palinca, tuica si rachiul de fructe reprezinta adevarate “carti de vizita” ale Romaniei, alaturi de paine si sare fiind simboluri cu care sunt intampinati, de regula, oaspetii straini. Denumirea de palinca se utilizeaza in partea de nord-vest a tarii, reprezentand o bautura distilata din fructe, cu un continut mare de alcool (peste 52%). In alte zone ale tarii, pentru acelasi tip de bautura se folosesc termenii horinca (Tara Maramuresului), ginars (centrul Transilvaniei), tuica, rachie (in partea de sud-est). Palinca reprezinta 40% din consumul de bauturi spirtoase in Romania si 75% din exportul de bauturi spirtoase. Tehnologia de obtinere a tuicii, rachiurilor naturale si palincii are secretele ei, transmise din generatie in generatie prin practica si prin viu grai, fara a fi impartasite in scris.
Avand o reteta veche de 300 de ani, familia Bran din Satu Mare pastreaza traditia producerii bauturilor distilate natural, in cazane de cupru si alambic, cu foc direct. Procesul de distilare si redistilare a fost imbunatatit de-a lungul timpului, devenind un proces si o metoda specifica familiei, marca Bran fiind inregistrata si protejata la OSIM. Palinca de prune Bran a obtinut distictiile “Marca de Aur” in cadrul salonului national “Palinca romaneasca”, editia I Bucuresti, si “Medalia de Aur” la Targul International Bucuresti Romexpo 2006.
Etape si obiceiuri in obtinerea palincii de prune
In partea de nord vest a tarii nu exista multe sate fara o “palincie”, iar meseria de palincar este una “cu mare trecere”. Palinca se poate obtine din prune, cea mai gustoasa fiind cea la care se folosesc prune bistrite – mari, albastre si foarte dulci, dar si din mere, caise, cirese si gutui. Fructele sau amestecul de fructe se fermenteaza in cazi din lemn, in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona si tehnologia aplicata. Distilarea se face in cazane de cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 70% vol, astfel incat produsul distilarii sa pastreze aroma fructului. Ulterior, poate avea loc si o redistilarea, la aceeasi concentratie alcoolica. Pentru o palinca adevarata, importante nu sunt doar fructele, ci si apa locului, folosita la fierbere, si lemnele. Palincarii spun ca cele mai bune sunt lemnele de fag, pentru ca daca arzi butuci de brad, palinca iese iute, de la fumul gros, cu rasini. Taria alcoolica nu se sporeste cu zahar pus in borhotul de fructe, ci palinca se fierbe de doua ori, pana ajunge la o tarie de 50 de grade. Pe vremuri, exista un obicei in Maramures dupa care palincarii se ghidau pentru a verifica daca bautara este bine pregatita sau mai trebuie fiarta – se umplea un pahar cu palinca si se agita bine, iar “margelusele” formate, multe si marunte, trebuiau sa persiste cel putin 1 minut, adica pana avea palincarul timp sa spuna “Tatal Nostru”.
Palinca de prune Bran, comercializata in colectii speciale
Bauturile marca Bran sunt atestate de Ministerul Agriculturii ca fiind Produse Traditionale Romanesti. Culoarea limpede si gustul catifelat de fructe sunt cele 2 atribute care descriu cel mai bine palinca de prune. Distileriile Bran comercializeaza palinca de prune (50% alcool) ambalata in sticle cu cantitati diferite, precum si in colectii speciale: “Colectia Regina” – 1 sticla de 700 ml palinca de prune si 4 pahare traditionale de palinca, “Colectia Bran” – 1 sticla de 700 ml palinca de prune, 1 sticla de 700 ml tuica de prune, 1 sticla de 200 ml rachiu de prune, 4 pahare traditionale de palinca de 45, 50 si 100 ml, “Colectia de Lemn Editia Lux” – 1 sticla de 700 ml palinca de prune si 2 pahare traditionale, “Colectia de Lemn Editia Rustic” – 1 sticla de 700 ml palinca de prune si 3 pahare traditionale.
