Vita-de-vie alba Chasella Dore

Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. Soiul este considerat a fi cel mai universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. Este in acelasi timp soiul de referinta, pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. Datorita epocii de maturare si insusirilor de productivitate, este preferat de catre viticultori si consumatori. Soi foarte vechi, cunoscut inca din anul 1200. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc, Chasselas dore, Chasselas rose,Chasselas violet, Chasselas Queen Victoria, Chasselas Masque, Chasselas persille sau Chasselas Ciuotat, etc. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in toate tarile viticole din lume, devenind soi cosmopolit. Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindro-conici, cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un carcel de 2-3 bobite. Bobul este sferic, de marime mijlocie, culoare verde-galbuie (aurie), cu pete ruginii pe partea insorita. Pulpa semicrocanta, suculenta, cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas). Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile, timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala. Are vigoare redusa, fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili), numarul de inflorecente pe lastar fiind in medie de 2-3. Dezmugureste devreme, in prima decada a lunii aprilie, infloritul are loc asemenea devreme, la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, iar maturarea deplina a strugurilor se realizeaza in epoca a III-a. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual, incat butucii se refac rapid in urma accidentelor climatice. Rezistente biologice : buna la ger (-20,-22 C) si la seceta, foarte sensibil la mana si eutipoza, toleranta la oidium, putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor.